La lupi este foarte bine stabilita ierarhia. In frunte e masculul alfa care ii domina pe toti, ii supune pentru ca el este cel mai puternic. Ii urmeaza in general un mascul mai mic, o mana dreapta care este peste cei tineri, care are autoritate, dar care nu trece peste alfa. Dupa care exista cei multi, cei supusi, cei care sunt importanti cand vine vorba de vanatoare. Cei de pe urma carora supravietuieste haita.
La barbati in general si … in pescuit, in particular, e altfel. Sunt mai multi cei care aspira la statutul de Alfa si se pandesc. Vorbesc, socializeaza, vor sa para ca totul e bine, dar asteapta momentul. Momentul in care sa atace. Momentul in care sa se impuna. E o sete de dominatie si suprematie pe care cel putin eu nu o impartasesc. Lumea noastra, a pescarilor, e destul de mica, insa e plina de masculi cvasi-alfa. Apar tot mai multe batalii pe frontul (de cele mai multe ori virtual) de vanatoare. Lupta nu se mai poarta pe apa, cu lanseta in mana, se poarta prin spate, se loveste sub centura, la drum de seara, la intalniri secrete.
Nu mai avem teluri comune, nu mai avem interese comune, vrem numai influenta. Pentru ce? Pentru nimic. Sau poate nu?! Au aparut banii, sponsorii … sursa de hrana, de supravietuire. Au trecut vremurile in care pescarii se intalneau pentru povesti, pentru capturi, pentru pescuit. Acum ne intalnim in sedinte, pentru regulamente, pentru sponsori, pentru bani.
Sper totusi ca nu e chiar asa. Ca noi, toti acesti nebuni pasionati de pescuit, ne vom vedea interesul. Acela de mai avea cum sa ne continuam pasiunea. De a avea unde pescui civilizat.
Daca nu, o sa ne complacem in lupte nesfarsite pentru suprematie, in intrigi si intr-o continua cursa de a urca in ierarhie, de a deveni MASCULUL ALFA.
